Eu, creionul! de Leonard E. Read

Sunt un creion cu mină de grafit – creionul obişnuit, din lemn, cunoscut de toţi băieţii, fetele şi adulţii care ştiu să scrie şi să citească.* A scrie este menirea sr-ţmisiunca si pasiunea mea, ] meseria şi pasiunea mea, doar doar cu asta mă ocup.

V-aţi putea întreba de ce as scrie despre originile mele ar trebui să scriu despre originile mele mi-as scrie istoria [as scrie despre originile mele]. Ei bine, mai întâi de toate, povestea vieţii mele este interesantă. Şi apo-SSi. pe deasupra, eu sunt un mister mai de nepătrunsadâanc decât cel al unui copac, al unui apus de soare sau al unui fulger. Dar, din păcate, cei care mă folosesc consideră existenţa mea ca fiind ceva de la sine înţeles, ca şi cum aş fi ceva întâmplător şi fără de trecut. Această atitudine dispreţuitoare mă aruncă pune în categoria banalităţilor. Ea este o eroare gravă, din acelea în care omenirea nu se poate complace fără să se expună la mari pericole. Într-adevăr, aşa cum remarca înţeleptul G. K. Chesterton, „Pierim nu din lipsa minunilor, ci pentru că nu ne minunăm îndeajuns.Murim Pierim pentru că nu ne minunăm îndeajuns, si-nu din lipsa minunilor. Sau: Murim pentru că ne dorim o minune, nu pentru că ne dorim minuni.”2

Eu, Creionul, atât de simplu banal precum par, sunt demn de admiraţia şi respectul vestfu-dDumneavoastrăa şi voi încerca să văa demonstrez acest lucru. De fapt, dacă m-aţi putea înţelege – ba nu, asta ar însemna să cer prea mult de la cineva – daca aţi putea măcardoar să va daţi seama de minunea pe care o reprezint, atunci aţi putea contribui la salvarea libertăţii pe care omenirea o pierde într-un mod atât de nefericit. Am de transmis o învăţătură plină de tâlc. Iar eu pot să vă împărtăşesc această învăţătură mai bine decât dacă aşar putea s-o faca -f-un automobil, un avion sau o maşină de spălat vase pentru că – de fapt, tocmai pentru că – par atât de simpubanal.

SimpluBanal? Şi totuşi, nici o singură persoană de pe faţa pământului nu ştie de una singura cum să mă fabrice/cum sa maă fabrice de una singurăa. Asta paresunăa nemaipomenitstraniu, nu-i aşa? Mai ales dacă ne va datiăm seama/tineti conb-ţinem cont că în fiecare an, în Statele Unite, se produc cam un miliard si jumătate o jumătate de miliard de semeni de-ai mei.

Luaţi-mă în mână şi uitaţi-vă la mine. Ce vedeţi? Nimic care să sară în ochi – nisteceva niste lemn, nişte lac, marca imprimată^-minau de grafit, o bucăţică de metal şi o radieră.

Nenumăraţi strămoşi

Aşa cum dDumneavoastrăa nu vă puteţi trasa arborele genealogic foarte mult în urmă, tot aşa îmi este şi mie imposibil să-i ^vă-numescumesc şi să explic cine-îmi sunt toţi strămoşii mei. Cu toate acestea, aş dori să amintesc suficient de mulţi încât să vă impresionez cuconving de/subliniez bogăţia şi complexitatea trecutului meu.

Arborele meu genealogic este la origine tocmai un arbore, un cedru cu fibre drepte, care creşte în nordul Californiei şi în Oregon. Imaginaţi-vă acum toate fierăstraiele, camioanele, funiile frâanghiile şi nenumăratele alte utilaje folosite la tăierea şi transportul buştenilor de cedru până la calea ferată. Gândiţi-vă la toate persoanele şi la nenumăratele aptitudini/meseriicompetenţecompetenţe3 implicate înimplicate necesare/folosite în pentru fabricarea lor: extragerea minereului, producerea oţelului şi transformarea lui în fierăstraie, topoare, motoare; cultivarea cânepei şi trecerea ei prin toate etapele până la stadiul de funie frâanghie soitdărezistentăa: taberele muncitorilor forestieri, cu dormitoarele şi cantinele, cu producerea si gătitul tuturor mâncărurilor. Vai, [nu ştie nimeni câte mii de oameni au pus mână de la mână pentrucontribuit la] / cate mii de oameni nu au contribuit chiar si-la fiecare cească de cafea băută de muncitoerii forestieri!

Buştenii sunt transportaţi cu vaporul la o fabricăun gater în San Leandro, California. Vă puteţi oare imagina oamenii care produc vagoanele platformă, şinele, locomotivele, si si-pe cei care construiesc şi pun în funcţiune sistemele de comunicaţie necesare? Toate aceste armate de oameni se regăsesc printre strămoşii mei.

Numele meu oficial este „Mongol 482”. Numeroasele mele componente sunt asamblate, fabricate si finisate de Eberhard Faber Pencil Company.â

Să vorbim despre fabrica gaterul din San Leandro. Buştenii de cedru sunt tăiaţi în mici stinghii mici/scurte. de lungimea unui creion şi puţin mai groase de jumătate de centimetru.mai subţiri de-un sfert de ţol.4 Acestea Ssunt uscate în cuptor şi apoi vopsite exact din acelaşi motiv pentru care femeile se rujeazăisiîsi pun fard pe obraji. Lumea preferă [să arăt bine. ]/sa fiu prezentabil. nu palid-albiciosnu să fiu de-o albeaţă palidă/ să nu fiu de-un alb şters. Stinghiile sunt vopsite ceruite şi uscate din nou în cuptor. De câtă pricepere e compctcnţc/cunostinţcmcscrii-nu a fost oare nevoie pentru a fabrica vopseaua şi cuptoarele, pentru a furniza căldura, lumina sir-si energia, curelele de transmisie, motoarele şi toate celelalte lucruri necesare la o fabrică de prelucrare a lcmnuluiunui gater? Să fie oare şi măturătorii din fabrică printre strămoşii mei? DesigurCu siguranţăta! Şi tot în rândul lor sunt siprintrc ciin randul lor pot fi amintiţisunt si lucrătorii care au turnat betonul pentru barajul hidrocentralei Pacific Gas & Electric Company, care furnizează curent electric fabricii gateruluicurcntul electric.

Să nu-i trecem cu vederea nici pe strămoşii mai recenţi sau mai îndepărtaţi care [au pus umărul] sisi-au adus contribuţtia la transportul a 60 de vagoane de stinghii de-a lungul şi de-a latul ţtării.

Odată__ajunse la fabrica de creioane – utilaje şi clădiri în valoare de 4.000.000 de dolari, tot acest capital fiind acumulat de strămoşi de-ai mei, cumpătaţi şi economi – în fiecare scândurăfiecăarei scaânduri li se fac câate opt şanţuri cu o maşină complicată, după care o altăa maşină dispune grafitul în sanţurile dintr-o scândurăficcarc şanţsanturilc dintr-o scandura, aplică cleiul şi plasează deasupra ei o a douaîaeă-e- scândură – ca un fel de sandwich din lemn cu grafit, ca să spunem asa. Şapte fraţi şi cu mine suntem ciopliţi mecanic din acest „sandwich” din lemn lipit.

Chiarlnsă pana si mina mea are o compoziţie complexă. Grafitul este extras din Ceylon.5 Gândiţi-vă la aceşti mineri, la cei care le fabrică sumedenia de utilaje, la cei care produc sacii de hârtie în care este transportat grafitul, la cei care împletesc sfoara cu care sunt legaţi sacii şi la cei care-i încarcă în vapoare, şi la cei care construiesc vapoarele. Chiar şi lucrătorii dinpaznicii de la farurilore de pe traseu au o contribuţie la naşterea mea, precum şi piloţii de remorchere.

Grafitul este amestecat cu argilă din Mississippi, care, împreună cu hidroxidul de amoniu, se foloseste în procesul de rafinare. Apoi se adaugă agenţi de hidratare, cum ar fi [grăasimile sulfonatcţsulfonatcd tallow (sulfat de seu???) , produs al reacţiei dintre grăsimi animale şi acidul sulfuric. După ce trece prin numeroase maşini, amestecul se prezintă ca o extruziune fără de sfârşit – asemănătoare uncica ssi [cum ar icsisrţ dintr-o masina maşini de făcut cârnaţi – care se taie la dimensiunea dorită, se usucă şi se coace timp de mai multe ore la o temperatură de 10101850° C.Fr6 Pentru a le spori duritatea şi luciulnetezimea- minele sunt tratate cu un amestec fierbinte care conţine ceară candelilla! din Mexic, parafină şi grăsimi naturale hidrogenate.

Cedrului Lemnului meu de cedru i se aplică şase straturi de lac. Ştiţi cumva care sunt toate ingredientele lacului? Cine şi-ar putea închipui că la acestea contribuie şi cultivatorii de ricin şi producătorii de ulei de ricin? Ei bine, sunt si ei implicaţi. [şi ci îşi au contribuţia lor]/asta c adcvaruf^Chiar Ca să vczinu mai spun până şi în procesul prin care lacul ia o frumoasă tentă galbenă se face de undcvinc unul galben şi frumos/ia o frumoasa tenta galbena-sunt implicaţi mai mulţi oameni decât ar putea fi amintiţi!

Priviţi-mi inscripţiamarca. Este o peliculă formată prin încălzirea negrului de fum amestecat cu diferite răşini. Cum se fabrică răşinile şi ce-o mai fi oare şi acest negru de fum?

Bucăţica mea de metal – mansonul/capisonuf- – este din alamă. Gândiţi-vă la toţi cei care au-extragcxtras zincul şi cuprul şi la toţi cei care au ştiutsstiu cum să fabrice din aceste produse ale naturii tablă-foiţte subţirie ssi lucioase de alamăadin aceste produse ale naturii. Acele inele negre de pe manşon/eaptson sunt din nickcl aegrunichel negru8 (???black nickcl). Ce este nickclul nichelul negru şi cum se aplică el? Este o poveste lungă şi ar fi nevoie de multe pagini îintregi doar si numai pentru a explica de ce centrul mijlocul mansonului meu nu este acoperit cu nichel negru.

În fine, ajungem la mândria mea, atât de inelegant ne-elegant numită „dop” în limbajul comercial, adică la partea pe care oamenii o folosesc la ştergerea greşelilor pe care le fac cu mine. Un mic ingredient zis-numit „artificialfactice”9 este ceea ce permite ştergerea. Este un produs similar asemăanăator cauciucului, obţinut

din reacţia uleiului de rapiţă din Indiile Olandeze Orientale!0 cu clorură de sulf. Cauciucul, contrar, unei părerii răspândite, are doar rolul de liant. De asemenea, mai intervin apoi numeroşi agenţi pentru de vulcanizare şi [acceleratori]. Piatra ponce provine din Italia, iar pigmentul care dă culoarea „dopului” este sulfura de cadmiu.

Nimeni nu ştie Nimeni nu ştieNestiut de nimeni/Nemaistiut

Doreşte cineva să conteste afirmaţia mea anterioară şi anume că nici o singură persoană de pe faţa pământului nu ştie să mă fabrice de una singuraă?

De fapt, milioane de oameni au pus mânacontribuit la crearea mea şi nici unul dintre ei nu-i cunoaşte decât pe foarte puţini dintre ceilalţi. Poate-că veţi spune [acum] că exagerez când îi număr printre creatorii mei pe culegătorul de cafea din îindepartata Braziliae şi pe producătorii de hrană din cine ştie ce altăa ţară; că acesta este un punct de vedere extrem. Cu toate acestea, îmi menţin afirmaţia. Printre milioanele de persoane amintite, nu există nici una, nici măcar directorul fabricii de creioane, care să contribuie cu mai mult decât cu o minusculă, infinitezimală parte din cunostinţclc/scrvicirfe necesare [la crearea mea]. Din punctul de vedere al cunoştinţelor, competenţeloraptitudinilor/serviciilor. singura diferenţă între minerul care extrage grafit din Ceylon şi lucrătorul forestier din Oregon este doar tipul de cunoaştere, de know- how.competenţăaptitudine/serviciu. Nu ne putem lipsi nici de miner, si-nici de lucrăatorul forestier, dupăa cum nu ne putem lipsi nici de chimistul din combinat sau de petrolistul de pea câampul de extracţtie – parafina fiind un produs derivat al petrolului.Nici minerul, nici lucrătorul forestier nu se pot lipsi de competenţele proprii, după cum nu se pot lipsi de ele nici chimistul din combinat sau petrolistul de pe câmpul de extracţie—parafina fiind un derivat al petrolului.

SS-i liată un lucru uimitor: nNici petrolistul, nici chimistul, nici minerul care extrage grafitul sau argila, şi nici vreunul dintre cei care deservesc sau produc vapoarele, trenurile sau camioanele, nici muncitorul care operează pe-maşina ce prelucrează îmcresteazăa bucăţica mea de metal, nici directorul companiei nu-şi desfăşoară activitateaface meseria pentru că m-ar dori pe mine. Poate că fiecare mă doreşte mai puţin decât măa vrea un şcolar de clasăa primarăa. Într-adevăr, în această multitudine de oameni, sunt unii care n-au văzut niciodată un creion şi care nici n-ar şti cum să-l folosească. Nu eu sunt motivaţia lor. Situaţia este mai degrabă cam aşa: fiecare dintre aceste milioane de oameni constată că-şi poate schimba frântura făarâama de cunoaştere/servicii, de know-how, pe bunuri şi servicii de care are nevoie sau pe care le doreşte. Eu pot să fiu sau să nu fiu printre acestea.

Nu există un coordonator. No Master MindFărăara vreun coordonator central

Mai este însă un lucru şi mai uimitor: nu există nici un coordonator central, adică cineva care să impunăa sau dirijeze sau să forţeze realizarea acestor nenumărate acţiuni ce mă aduc la viaţă. Nici urmă de o astfel de persoană. În locul său găsim doar acţiunea Mâinii Invizibile. Acesta este misterul la care mă refeream înainte.

Se spune că „numai Dumnezeu poate crea un copac”. De ce suntem de acord cu această afirmaţie? Nu cumva pentru că ne dăm seama că nu l-am putea crea noi înşine? De fapt, am putea măcar să descriem un copac? Nu putem decât în linii marigenerale. Putem spune, de exemplu, că o anumită configuraţie moleculară se manifestă sub forma unui copac. Dar ce minte omenească ar putea măcar să înregistreze, nicidecum să dirijeze, schimbările/modificările permanente în/din molecule şi-care au loc de-a lungul vieţii unui copac? O realizare atât de măreaţă este de-a dreptul / pur si smplu de neîinchipuitinimaginabilă.

Eu, Creionul, sunt o combinaţie complexă de minuni: un copac, zinc, cupru, grafit şi aşa mai departe. Dar acestor minuni care se manifestă în Natură li s-a adăugat una şi mai extraordinară: combinarea energiilor umane creatoare – milioane de cunostinţecompetenţeaptitudini/cunost-mte mărunte combinându-se în mod natural şi spontan ca răspuns la nevoile şi dorinţele umane, totul fără intervenţia vreunui coordonator central! Dacă doar Dumnezeu poate crea un copac, atunci eu afirm cu tărie că numai Dumnezeu mă poate crea ssi pe mine. Omul nu poate coordona aceste milioane de cunostinţecompetenţe aptitudini/cunostinte pentru a mă aduce la viaţă, aşa cum nu poate aduna molecule laolaltă pentru a crea un copac.

Casetă text: This document is available free of charge onStuDocu.com

Asta am vrut să spun atunci când am scris că „dacă v-aţi da seama de minunăţia pe care o reprezint, atunci aţi putea contribui la salvarea libertăţii pe care omenirea o pierde într-un mod atât de nefericit.” Prin urmare, dacă ne-am da seama că toate aceste aptitudini/cunoştinţe se vor aranja în mod natural., da-datutr-adcvar. în mod automat,^ în structuri creatoare şi productive ca răspuns la nevoile şi cerinţele oamenilor – adică în absenţa vreunei planificări guvernamentale sau a oricărei coordonări bazate pe constrângere – atunci am dispune de un ingredient absolut necesar libertăţii: încrederea/credintta în oamenii liberi. Libertatea este imposibilă fără această încredere/credinţăta.

Odată ce guvernul a obţinut monopolul asupra unei activităţi creatoare, cum ar fi, de exemplu, distribuirea scrisorilor, cei mai mulţi vorcei mai mulţi oamenimajoritatea oamenilor vor crede că scrisorile n-ar putea fi distribuite eficient de către oamenioameni indivizi acţionând în mod liber. Explicaţia este aceasta: Fiecare este conştient că el singur nu ştie cum să facă toate lucrurile legate de distribuirea distribuţtia [si livrarea] scrisorilor. De asemenea, fiecare îşi dă seama că nici un alt individ o altă persoană alta persoana n-ar putea realiza acest lucru. Aceste presupuneri sunt corecte. Nici un individo persoanăa nu are destule cunoştinţe pentru a putea organiza distribuţia irea-scrisorilor dintr-o ţară, aşa dupa cum nici o persoanăauft individ nu are destule cunoştinţe pentru a produce un creion. Astfel, fără încrederea/credinta în oamenii liberi – adică fără a fi conştient de faptul că milioane de frânturi farâame de cunoaştere vor prinde formă şi vor coopera în mod natural şi miraculos pentru a-i satisface trebuinţele – individul oameniimul / o persoana ajunge inevitabil la concluzia eronată că scrisorile pot fi distribuite doar prin „coordonarea” guvernamentală.

Nenumărate mărturii / [Mărturii din belşugj

Dacă eu, Creionul, aş fi singurul care să aducă mărturii cu privire la ceea ce pot realiza bărrbaţii şi femeile când sunt liberi să acţioneze, atunci cei cu puţină încredere în oamenii liberi şi-ar putea apăra uşor punctul de vedere. Totuşi, mai există nenumarate alte mărturii / din din belşug: ele sunt în tot ceea ce avem reprezentăam şi în tot ceea ce ne înconjoară (?) (??? it’s all about us and on every hand). Distribuţia si livrarea scrisorilor este o activitate extrem de simplă faţă de estesunt activitati/lucruri deosebit extrem-de simplăe faţă decomparate cu-fabricarea unui automobil, a unui calculator, a unei combine, ???milling machine a unui polizor/strung/freze sau a faţă dealtore zeci de mii de afte-lucruri. Distribuţie? Ei bine, în acest domeniu al distribuţtiei şi livrării, acolo unde oamenii au fost lăsaţi liberi să acţioneze/întreprindă, oamenii ei-..distribuie” vocea umană în jurul lumii în mai puţin de o secundă; ei „livrează”[livrează]/aduc în casa fiecăruia, în                              imagini şi în mişcare, un eveniment atunci când           se produce; ei

„livrează”[livrează]/transportă 150 de pasageri de la Seattle la Baltimore în mai puţin de patru ore; ei „distribuie” gaz din Texas unui aragaz unui furnal sau unui cuptor unui [furnal]/cuptor din New York la preţuri incredibil de mici şi fără subvenţii; ei distribuie „livrează”a [patru livre]/doi litri de petrol adus din Golful Persic până pe Coasta de Est – înconjurând lumea pe jumătate – pentru mai puţini bani decât îţi ia guvernul să-ţi livreze o scrisoare de [o uncie] 30 de grame de pe-o parte pe alta a străzii! 11

Lecţia pe care o am de transmis este aceasta: lăsaţi nestăvilite toate energiile creatoare. Organizaţi societatea doar atât cât ea să funcţioneze poatăa funcţtiona în armonie cu această învăţătură. Faceţi ca forurile legiuitoare legislative/[legiutioare] ale societăţii să îndepărteze, pe cât posibil, toate obstacolele. Permiteţi—Lasaţi să se răspândească liber toată această cunoaştere creatoare. ti acelor—aceste [competenţe/servicii creatoare] / creativitatea să circule/se raspandeasca libera Aveţi încredere că oamenii liberi vor răspunde Mâinii Invizibile. Această [încrederej/credinţă ta—se va dovedi justificată. fi întărită/justificată / se va dovedi a fi fondata. Eu, Creionul, atât de simplu banal precum par, ofer minunea creaţiei mele ca mărturie că această [încredere]/credinţtă este o credinţă adevărată, pe cât de adevărate sunt a este o [încredere]/credinta atât de [realistă]/adevarata- pe cât sunt de [reale]/adevarate sunt soarele, ploaia, cedrul şisi, pamântul roditor.

  1. În original: „my vocation and my avocation””, adică vocaţia şi meseria mea. N. T.
  2. În original: „ We areperishingfor want of wonder, notfor want of wonders”. Gilbert Keith Chesterton (1874-1936), prolific scriitor britanic, umorist şi moralist, autor a peste 80 de cărţi. Au fost publicate în limba română: Ortodoxia sau dreapta- credinţă (Paralela 45, 2000), Secretul părintelui Brown (Litera internţional, 2004), Omul care era joi (Humanitas, 2007). Chesterton a fost la vremea sa printre puţinii intelectuali care s-au opus războiului cu burii şi eugenismului. Din acest motiv, el a fost considerat un reacţionar de către intelectualitatea „progresistă” de atunci. N. T
  3. În original: skills. N. T.
  4. În original: „mai subţiri de un sfert de ţol”. N. T,

Puţin mai groase de jumătate de centimetru. N. T.

  • Azi, Sri Lanka. N. T.
  • În original: Adică 1850 04-0F€. N. T.
  • Cearăa derivatăa dintr-un extras din Frunzele arbustului Candelilla (Euuphorbia Cerifera and Euphorbia Antisyphilitica) provenit din nordul Mexicului ssi sud-estul Statelor-Unite. Se mai folosesste îin industria cosmeticăa ssi alimentarăa.
  • Aliaj zinc-nichel folosit ca strat de protecttie aplicat altor metale şi aliaje (de exemplu aluminiu, cupru, ottel). N. T.-prin procesul de electroliza.
  • Produs derivat din uleiuri naturale. N. T,
  • Azi, Indonezia. N. T,

 În original: „Ppatru livre de petrol” (cca. 1,816 kg) si, respectiv, „o scrisoare de o uncie” (adică 28,34 grame). O livră reprezintă 16 înseamnă 64 de uncii. N. T.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s